Definita cuvantului șușlețoaie
șușlețoáie, șușlețoáie, s.f. (reg.) ființă fantastică cu care sunt amenințați copiii.

Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu șușlețoaie
INDÚCȚIE, inducții, s. f. 1. Formă fundamentală de raționament, care realizează trecerea de la particular la general. 2. Producere sau influențare a unui fenomen de către un alt fenomen altfel decât printr-o acțiune mecanică nemijlocită. ◊ Inducție magnetică = mărime fizică vectorială care, împreună cu intensitatea câmpului magnetic, determină macroscopic starea magnetică a câmpului electromagnetic din corpuri. Inducție electrică = mărime fizică vectorială care, împreună cu intensitatea câmpului electric, determină macroscopic starea electrică a câmpului electromagnetic din corpuri. Inducție electromagnetică = fenomen de apariție a unei tensiuni electromotoare într-un circuit străbătut de un flux magnetic variabil. Inducție electrostatică = separare a sarcinilor electrice și redistribuirea lor pe suprafața unui conductor, datorită acțiunii unui câmp electric; electrizare prin influență1 (2). 3. Mecanism nervos prin care o stare de excitație sau de inhibiție aflată într-un centru nervos favorizează sau determină apariția stării opuse într-un alt centru nervos. – Din fr. induction, lat. inductio. Vezi definitia »
sânțíe, sânțíi, s.f. (înv.) 1. sfințenie (calitatea unui om de a fi sfânt). 2. sfinție (termen de reverență față de clerici). Vezi definitia »
-MERÍE Element secund de compunere savantă cu semnificația „subdiviziune”, „formație, repetiție în părți, a părților”. [< it. -meria, cf. gr. -mereia, -meria < meiresthai – a-și lua partea]. Vezi definitia »
BIBLIOGRAFÍE s.f. 1. Disciplină care se ocupă cu studiul tipăriturilor, al edițiilor operelor etc. 2. Listă (cu indicații asupra titlului, anului și locului tipăriturii) a scrierilor care se referă la o anumită problemă; material informativ asupra unei probleme. ♦ totalitatea operelor unui autor. 3. Listă, publicație (periodică) care cuprinde titluri recent apărute. [Gen. -iei. / fr. bibliographie, cf. gr. biblion – carte, graphein – a scrie]. Vezi definitia »
ARTERIOFLEBOGRAFÍE s. f. radiografie a unei artere și a ramificațiilor ei. (< fr. artériophlébographie) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z