iúc (-curi), s. n. – Balot, povară. Tc. yuk (DAR), Cf. bg. juk. Rar. Vezi definitia »

OLEODÚC s.n. Conductă de țiței, în general; pipe-line. [Pron. -le-o-. / < fr. oléoduc]. Vezi definitia »

tutulúc, -ă, tutulúci, -ce, adj. (reg.) prostănac. Vezi definitia »

STUC s.n. Mortar de ipsos amestecat cu praf de marmură, clei și diverse substanțe colorante, care prin uscare și lustruire devine asemănător marmurii. [Var. ștuc s.n. / cf. it. stucco, fr. stuc]. Vezi definitia »

BUTILCAUCIÚC s.n. Cauciuc sintetic, foarte rezistent la uzură șu căldură, obținut prin polimerizarea unui amestec de butilenă și butadienă. [< fr. butylcaoutchouc]. Vezi definitia »