AÓRTĂ s.f. 1. Arteră principală care pleacă din ventriculul stâng al inimii. 2. Vas pulsator cu funcție de inimă, existent la unele animale nevertebrate. [Pron. a-or-. / < fr. aorte, cf. gr. aorte – vână]. Vezi definitia »

PENTAPETÁLĂ, pentapetale, adj. (Bot.; despre corola florilor) Cu cinci petale. – Din fr. pentapétale. Vezi definitia »

DISCÚLPĂ s.f. (Italienism) Dezvinovățire; lipsă de vină. [< it. discolpa]. Vezi definitia »

a intra în horă expr. a se implica serios într-o acțiune. Vezi definitia »

RAPIÉRĂ, rapiere, s. f. (Rar) Spadă cu lama fină. [Pr.: -pi-e-] – Din fr. rapière. Vezi definitia »