SEGHÍNCĂ, seghinci, s. f. (Reg.) Ostie. ♦ Un fel de mai cu care pescarii sparg gheața. Vezi definitia »

ALIZARÍNĂ s. f. Substanță colorantă roșie, extrasă odinioară din rădăcina roibei, azi fabricată în mod sintetic. – Fr. alizarine. Vezi definitia »

CROAZIÉRĂ s.f. 1. Călătorie (turistică) pe mare. ♦ Voiajul unei nave militare cu multe escale. ♦ (Rar) Acțiunea de patrulare pe mare în timp de război de către o navă militară. 2. Viteză de croazieră = regim de zbor al unui avion la o viteză mai mică decât cea maximă, pentru a se reduce uzura și consumul de combustibil; (p. ext.) viteză de drum a unui autoturism. [Pron. croa-zi-e-. / < fr. croisière]. Vezi definitia »

CHIULANGIOÁICĂ, chiulangioáice, s. f. v. chiulangiu. (din chiulangiu + suf. -oaică) Vezi definitia »

RẤȘNIȚĂ, râșnițe, s. f. 1. Mașină rudimentară de măcinat sare, porumb etc., compusă din două pietre suprapuse, dintre care cea de deasupra se învârtește cu ajutorul unui mâner. ◊ Expr. A ajunge de la moară la râșniță = a ajunge dintr-o situație bună într-una rea; a scăpăta. A-i umbla cuiva gura ca o râșniță = a vorbi foarte mult; a vorbi întruna; a nu mai tăcea din gură. ♦ Moară primitivă mișcată cu ajutorul animalelor de tracțiune. 2. Instrument de bucătărie cu care se macină boabele de cafea, de piper etc. – Din bg. răšnica. Vezi definitia »