PÁSĂ¹ s.f. 1. Trecerea mingii prin lovitură unui jucător din aceeași echipă. 2. Înaintare către adversar la scrimă. 3. Miză pe care trebuie s-o depună jucătorii de cărți la fiecare nou tur. 4. Mișcare a mâinii la hipnotizatori. 5. (Mar.) Pasă de navigație = drum navigabil amenajat printr-o zonă de pericole sau printr-un baraj de mine. 6. Stare, situație (trecătoare). [< fr. passe]. Vezi definitia »

agóră (spațiu public) s. f., g.-d. art. agórei; pl. agóre Vezi definitia »

FLÉȘĂ s. f. 1. element de acoperiș foarte înalt, în formă de săgeată, la turnurile monumentale. 2. partea din spate a afetului unui tun. 3. procedeu ofensiv la scrimă prin deplasarea energică a corpului spre înainte. (< fr. fléche) Vezi definitia »

LIZÍNĂ s.f. (Biol.) 1. Aminoacid indispensabil creșterii. 2. Substanță organică având proprietatea de a dizolva globulele roșii, bacteriile și celulele țesuturilor. [< fr. lysine]. Vezi definitia »

CORESPONDÉNȚĂ s.f. I. 1. Schimb de scrisori (între două sau mai multe persoane). ♦ Totalitatea scrisorilor pe care și le-au scris două persoane. ♦ Conținutul unei scrisori. 2. Relatare asupra faptelor petrecute într-o localitate, într-o țară etc. făcută de corespondentul unui ziar. II. 1. Raport, legătură între lucruri, fenomene etc.; concordanță, armonie. 2. (Mat.) Relație care există între perechile formate din elemente aparținând la două mulțimi când acestea sunt reprezentate una pe alta. 3. (Lingv.) Raport constant existent între două unități lingvistice. ◊ Corespondența timpurilor = concordanța timpurilor. ♦ Paralelism între fapte din idiomuri diferite sau din etape diferite ale aceluiași idiom. [Var. corespondință s.f. / cf. fr. correspondance, it. corrispondenza]. Vezi definitia »