ALEZÁJ s. n. 1. suprafață interioară, cilindrică sau conică, a unei piese metalice. 2. diametrul interior al unui cilindru de motor. (< fr. alésage) Vezi definitia »

SCLAVÁJ s.n. Sclavie. [Cf. fr. esclavage]. Vezi definitia »

RACOLÁJ s.n. Racolare. [< fr. racolage]. Vezi definitia »

CORDÁJ s.n. (Mar.) Totalitatea frânghiilor unei corăbii. [< fr. cordage]. Vezi definitia »

CAROTAJ (‹ fr.) s. n. Operație de determinare a naturii și a constituției stratelor scoarței terestre străbătute prin foraj, bazată pe analiza probelor (carotelor) sau pe măsurarea mărimilor fizice, caracteristice, ale rocilor străbătute. C. seismic = procedeu de c. bazat pe determinarea vitezei undelor seismice provocate prin explozii. C. magnetic = procedeu de c. bazat pe determinarea intensității de magnetizare sau a susceptibilității magnetice. C. radioactiv = procedeu de c. bazat pe măsurători de radioactivitate naturală sau provocată. Vezi definitia »