Definita cuvantului exterior
EXTERIÓR1, exterioare, s. n. Partea din afară a unui lucru. ♦ Mod de a se prezenta al unui persoane ca fizionomie, îmbrăcăminte, ținută etc. [Pr.: -ri-or] – Fr. extérieur (lat. lit. exterior).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu exterior
DEZINHIBATÓR s. m. substanță psihotropă care poate produce dezinhibiție. (< dezinhiba + -tor) Vezi definitia »
DERIVATÓR, -OÁRE adj., s.m. (Procedeu, substanță) care produce o derivație (4) [în DN] [Cf. fr. dérivateur]. Vezi definitia »
AFÂNĂTÓR, afânătoare, s. n. Mașină de lucru folosită în turnătorie pentru afânarea amestecului de formare. – Din afâna + suf. -(ă)tor. Vezi definitia »
BALASTÓR s.n. Mașină folosită pentru balastare. [< balasta + -or]. Vezi definitia »
a poseda interior expr. a fi inteligent. Vezi definitia »