Definita cuvantului radiogazetă
RADIOGAZÉTĂ s.f. (Rar) Emisiune de știri și de comentarii transmisă prin radio. [< radio- + gazetă].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu radiogazetă
FONTÚRĂ s.f. Bară de oțel care susține și conduce acele la mașinile de tricotat. [< fr. fonture]. Vezi definitia »
PERSPECTÍVĂ, perspective, s. f. 1. Reprezentare tridimensională prin desen a unui corp din spațiu pe o suprafață plană. ◊ În perspectivă = respectând regulile de reprezentare a obiectelor în spațiu, ținând seama de depărtarea relativă a obiectelor. ♦ Disciplină care se ocupă cu studiul metodelor folosite pentru realizarea perspectivei (1). ♦ Fig. Fel particular de a vedea lucrurile, aspect sub care se prezintă lucrurile; punct de vedere. 2. Privire generală, aspect general asupra unui peisaj, a unei scene sau a unui obiect văzute din depărtare; priveliște. 3. Fig. Ceea ce se întrevede ca posibil, realizabil în viitor; posibilitate de dezvoltare, de realizare în viitor a ceva sau a cuiva. ◊ Loc. adj., adv. În perspectivă = (care este) pe cale sau cu șanse de a se împlini în viitor. – Din fr. perspective. Vezi definitia »
slóvă (-ve), s. f. – Literă, mai ales din înv. alfabet chirilic. Sl. slovo (Miklosich, Slaw. Elem., 45; Cihac, II, 348). – Der. slovar s. n. (înv., abecedar); sloveni (var. slovni, slomni, slogni), vb. (a silabisi; a murmura, a bolborosi; a desluși, a înțelege, a înterpreta; a se arăta), a cărui legătură cu sl. sŭlognja (var. slovednic), adj. (înv., elocvent), din sl. slovesĭnikŭ; predoslovie, s. f. (înv., prefață), din sl. prĕdŭslovija. Vezi definitia »
gáliță (gálițe), s. f.1. Pasăre de curte. – 2. Cioară-de-cîmp (Garrulus glandarius). Sl. (bg., sb., cr.) galica „cioară”, din sl. galŭ „negru” (Cihac, II, 114; Miklosich, Lexicon, 126). DAR se îndoiește de această der., care pare evidentă. Semantismul se explică prin uzul depreciativ, cf. bg. galica „lighioană”, și rom. cioară „pasăre de curte”, boală „vite”. După REW 3640, ar fi cuvînt identic cu gaiță, ambele din sl. (rus.) galka, rut. gajka. Cf. gaie. Vezi definitia »
RECALCITRÁNȚĂ s. f. faptul de a fi recalcitrant; încăpățânare, îndărătnicie. (< fr. récalcitrance) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z