PRIVITÓR, -OÁRE, privitori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care privește, care se uită la cineva sau la ceva. ◊ Loc. prep. Privitor la... = referitor la..., relativ la..., în ceea ce privește..., în privința...; asupra, despre. ♦ (Substantivat) Persoană care asistă la un spectacol artistic sau, p. ext., la o adunare, la o ceremonie etc.; spectator. – Privi + suf. -tor. Vezi definitia »

RĂPĂITÓR, -OÁRE, răpăitori, -oare, adj. (Rar) Care răpăie. [Pr.: -pă-i-] – Răpăi + suf. -tor. Vezi definitia »

PICADÓR s. m. luptător călare care, într-o coridă, atacă taurul cu o lance. (< fr. picador) Vezi definitia »

CARTOFÓR, -Ă, cartofori, -e, s. m. și f. Persoană care are patima jocului de cărți. – Din ngr. chartophóros (influențat de carte). Vezi definitia »

ASANATÓR, -OÁRE adj. (rar) Care asanează. // s.n. Produs chimic sau aparat electric care înlătură mirosurile urâte. [După fr. assainisseur]. Vezi definitia »