MARCÁJ s.n. 1. Semn distinctiv, de recunoaștere, făcut pe un lucru. ♦ Mijloc de semnalizare rutieră folosit pe drumurile publice modernizate, constând din aplicarea cu ajutorul vopselelor a unor semne (linii continue sau întrerupte, săgeți, forme geometrice sau inscripții) pe suprafața căii rutiere, pe borduri, pe stâlpi, parapete etc.; semn indicator al unui drum de munte sau turistic, aplicat pe copaci, pe stânci, pe tăblițe; totalitatea unor asemenea semne. 2. (Sport) Sistem de delimitare a spațiilor sau a traseelor rezervate întrecerilor sportive, potrivit fiecărei ramuri sau probe. ♦ Acțiunea de a marca (3). ◊ Tabelă de marcaj = tabelă pe care se afișează punctele înscrise și rezultatele obținute într-o competiție. [Cf. fr. marquage]. Vezi definitia »

MATELOTÁJ s. n. Marinărie. – Din fr. matelotage. Vezi definitia »

PLISÁJ s. n. acțiunea de a plisa. (< fr. plissage) Vezi definitia »

gaj (gájuri), s. n. – Amanet, zălog. Fr. gage. – Der. gaja, vb. (a amaneta), din fr. gager; gagist, s. m. (actor angajat; muzicant militar care nu este soldat), din fr. gagiste. Vezi definitia »

APORTÁJ s. n. aportare. (< fr. apportage) Vezi definitia »