AUTOAPRECIÁ vb. I. refl. A-și aprecia propriile calități și defecte. [Pron. a-u-to-a-pre-ci-a, p.i. -ciez, 3,6 -ciază. / < auto¹- + aprecia]. Vezi definitia »

SÉPIA s. f. inv. tuș cafeniu-închis, din lichidul eliminat de sepie sau fabricat pe cale artificială, în pictură sau în grafică. ◊ desen cu o astfel de culoare. (< fr. sépia) Vezi definitia »

etimologia cuvantului vine din limba greaca actuala de la cuvantul „vierme”, σκουλήκι. Se refera in principal la organul sexual masculin. Asta e sa cititi voi, nu sa treceti la definitii, dar ma amuza pudibonderia lingvistilor care se ocupa de dictionare, mai ales ale moldovenilor de la Litera, international sau nu. Vezi definitia »

ULTRAGIÁ, ultragiez, vb. I. Tranz. A insulta pe un reprezentant al autorității în exercițiul funcțiunii, a comite un ultraj; p. gener. a jigni, a insulta, a ofensa etc. (grav) pe cineva [Pr.: -gi-a]. – Din ultragiu (după fr. outrager). Vezi definitia »

ECCLESÍA s. f. (ant.) adunarea poporului la Atena, care lua deciziile supreme. (< fr. ecclésia, gr. ekklesia) Vezi definitia »