ciulumínă, ciulumíne, s.f. (reg.) plantă ierboasă denumită și filimină, cilimină, chilimină. Vezi definitia »

PROVENIÉNȚĂ, proveniențe, s. f. Loc de unde vine sau provine ceva; origine, obârșie, provenire. [Pr.: -ni-en-. – Var.: (înv.) provenínță s. f.] – Din fr. provenance, it. provenienza. Vezi definitia »

CHIRÁNDĂ, chiránde, s. f. (Var.) Pirandă. (cf. pirandă) Vezi definitia »

NECREDÍNȚĂ, necredințe, s. f. 1. Comportare necinstită, înșelăciune, trădare; lipsă de fidelitate; infidelitate. 2. Lipsă de credință religioasă; ateism; nerespectare a dogmelor bisericești; credință greșită, erezie. – Ne- + credință. Vezi definitia »

privítă (-te), s. f. – 1. Legătură de nuia. – 2. Piesă metalică ce îmbracă leuca de la car. – Var. (3) priviță. Sl. previti „a lega”, cf. sb. previjati „a lega” (Candrea). În Olt. și Trans. Cu ultimul sens indică o contaminare cu pleviță. Vezi definitia »