pocít², pocítă, adj. (reg.; despre un teren) închis, împrejmuit cu pocii (cu crengi înfipte în pământ); (despre vița de vie sau alte plante agățătoare) arăcit. Vezi definitia »

TROGLODÍT¹ s. m. pasăre mică, insectivoră, care își face cuibul în găurile zidurilor sau ale arborilor, în tufișuri. (< fr. troglodyte) Vezi definitia »

WHITE-SPIRIT s.n. Produs obținut la distilarea petrolului, întrebuințat ca solvent în vopsitorie și în industria lacurilor. [Pron. uáit-spirit. / < engl. white-spirit]. Vezi definitia »

HEMATOCRÍT s. n. 1. masa eritrocitară dintr-un volum de sânge. 2. tub gradat care permite determinarea raportului dintre volumul eritrocitelor și plasma sangvină; hematoglobinometru. ◊ raportul însuși. (< fr. hématocrite) Vezi definitia »

ÎNTREÍT, -Ă, întreiți, -te, adj. 1. Înmulțit, mărit de trei ori. 2. (Înv.) Care e compus din trei părți de același fel. – V. întrei sau în + trei + suf. -it. Vezi definitia »