prostanac Vezi definitia »

leác (leácuri), s. n. – 1. Medicament, remediu. – 2. Tratament. – Megl. leac. Sl. lĕkŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 28; Miklosich, Lexicon, 349; Cihac, II, 166), cf. bg., cr., slov., rut. lĕk, sb. ljak, pol. lek. – Der. lecui, vb. (a trata; refl., a-și reface sănătatea, a se pune pe picioare; a se îndrepta, a se ameliora), din sl. lĕkovati, lĕkują, sau din leac; nelecuit, adj. (iremediabil); lecuitor, adj. (care lecuiește, care vindecă); lecuitor, s. m. (doctor); lecuință, s. f. (înv., remediu, tratament); lecuială, s. f. (vindecare, îndreptare). – Cf. leacă. Vezi definitia »

SUMÁC s. m. Numele mai multor arbori sau arbuști mediteraneeni cu frunze compuse, bogate în substanțe tanante, dintre care unele specii sunt cultivate și folosite în industria pielăriei, în medicină etc. (Rhus). – Din fr. sumac. Vezi definitia »

răspândac, răspândaci s. m. (peior.) persoană care preia și răspândește zvonuri. Vezi definitia »

MITHRIÁC, -Ă adj. mithraist. (< fr. mithriaque) Vezi definitia »