trupíncă, trupínci, s.f. (reg.) buturugă, ciot. Vezi definitia »

IÚRTĂ, iurte, s. f. Locuință demontabilă, specifică pentru populațiile nomade mongole sau turcice, de formă conică (la mongoli) sau semisferică (la turci), alcătuită dintr-un schelet din zăbrele de lemn în formă de cerc, acoperit cu pâslă. – Din rus. iurta. Vezi definitia »

APATITÓZĂ s. f. pneumoconioză provocată prin inhalarea prafului de apatit. (< fr. apatitose) Vezi definitia »

BANDIÉRĂ s.f. Steag, stindard (al unei corăbii). [Pron. -di-e-. / cf. it. bandiera, fr. bandière]. Vezi definitia »

ZĂVÁDĂ s. f. Stână, târlă. (cf. zăvează) Vezi definitia »