NEFRÍTĂ s. f. inflamație a rinichilor. (< fr. néphrite) Vezi definitia »

CABÁLĂ s.f. 1. Doctrină teozofică iudaică, care, recurgând la o simbolică fantezistă a numerelor și literelor, înfățișa natura ca o emanație a divinității. ♦ (Rar) Practică mistică prin care se pretindea că se poate intra în legătură cu spiritele. V. magie, spiritism. 2. (Fig.) Uneltire, intrigă. [Cf. fr. cabale, germ. Kabale, ebr. qabbalah – tradiție]. Vezi definitia »

MISÁDĂ, misade, s. f. Bucată de blană confecționată din mai multe piei, folosită la căptușitul paltoanelor, scurtelor etc. Var.: mesádă s. f. – Din ngr. misadi „jumătate”. Vezi definitia »

CANELÚRĂ s.f. Șanț îngust care brăzdează vertical o coloană, un pilastru etc.; (p. ext.) jgheab similar tras pe suprafața vaselor. ♦ (Tehn.) Șanț puțin adânc, săpat în lungul unei piese; renură. ♦ Dungă longitudinală pe trunchiul unor arbori. [< fr. cannelure]. Vezi definitia »

HEPATONEFRÍTĂ s. f. afecțiune prin leziuni ale ficatului și rinichilor. (< fr. hépatonéphrite) Vezi definitia »