TĂȘCÚȚĂ, tășcuțe, s. f. Diminutiv al lui tașcă; tășculiță. – Tașcă + suf. -uță. Vezi definitia »

GRAMOLĂ s. f. Dispozitiv pentru frĂ?mântarea și omogenizarea mecanizatĂ? a aluatului. -Din it. Gramola Vezi definitia »

ANTIBIÓZĂ s.f. Antagonism microbian bazat pe elaborarea de antibiotice. [Pron. -bi-o-. / < fr. antibiose]. Vezi definitia »

-GRÁMĂ Element secund de compunere savantă cu semnificația „scriere”, „scrisoare”, „comunicare”. [< fr. -gramme, it. -gramma, cf. gr. gramma < graphein – a scrie]. Vezi definitia »

TROÁCĂ, troace, s. f. 1. Albie, copaie, covată (scurtă și lată). 2. Ladă mare în care cade făina măcinată la moară. 3. Vas de lemn (în formă de jgheab, de ladă lungă etc.) în care se pune apa sau mâncarea pentru animale. 4. (Fam.; la pl.) Catrafuse, calabalâc. [Var.: (reg.) troc s. n.] – Din germ. dial. Trok. Vezi definitia »