VINÁRIȚĂ, vinarițe, s. f. Plantă erbacee cu frunze verticilate, cu flori mici, albe, plăcut mirositoare, folosită la parfumarea rufelor sau la aromatizarea unor băuturi (Asperula odorata). – Vin + suf. -ariță. Vezi definitia »

CIÚMĂ, ciume, s. f. 1. Boală infecțioasă și epidemică foarte gravă, caracterizată prin febră mare, diaree, delir, tumefacții ale ganglionilor etc.; pestă. 2. Fig. Persoană foarte urâtă (și foarte rea). 3. Fig. Mizerie, năpastă, nenorocire mare. ◊ Ciumă brună = nazism; fascism. 4. Compus: ciuma-apelor = plantă erbacee acvatică cu tulpina lungă, subțire, ramificată, care se fixează prin rădăcini pe fundul apelor (Elodea canadensis). – Lat. cyma „umflătură”. Vezi definitia »

VISCÓZĂ s.f. Substanță siropoasă, obținută din celuloză prin acțiunea unei soluții de carbon, care servește la prepararea unor fire textile artificiale. [< fr. viscose]. Vezi definitia »

stroápă, stroápe, s.f. (reg.) scoc mobil folosit la coborârea buștenilor de pe munte. Vezi definitia »

steámă s.f. (reg.) în formă de stea. Vezi definitia »