CHEMOTAXÍE (‹ germ.) s. f. Reacție locomotorie, orientată și obligatorie, a organismelor mobile, declanșată și întreținută de o substanță chimică răspîndită în mediul lor de viață și care se efectuează fie spre acea substanță (c. pozitivă), fie în sens opus (c. negativă). Vezi definitia »

FORJĂRÍE, forjării, s. f. Atelier în care se execută operații de forjare, prin deformare plastică, la cald sau la rece; forjă (3). [Var.: forjeríe s. f.] – Forjă + suf. -ărie. Cf. fr. forgerie. Vezi definitia »

bogdășíe (bogdáșă), bogdășíi, s.f. (reg.) boroboață, poznă. Vezi definitia »

spărgánie, spărgánii, s.f. (reg.) 1. încăpere foarte mare. 2. om care mănâncă mult; mâncău. Vezi definitia »

ONOMATOLOGÍE s.f. Onomastică (2) [în DN]. [Gen. -iei. / < fr. onomatologie, cf. gr. onoma – nume, logos – știință]. Vezi definitia »