Definita cuvantului chiflă
chíflă (chífle), s. f. – Pîinișoară, corn. Germ. Kipfel (Tiktin; Borcea 181), cf. it. chifel (Battisti, II, 899), bg. kifla, mag. kifli. – Der. chiflar, s. m. (vînzător de chifle).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu chiflă
-BÁTĂ Element secund de compunere savantă cu semnificația „adânc”, „profund”, „(referitor la) adâncul mărilor”. [< fr. -bathe]. Vezi definitia »
CRIOELECTRÓNICĂ s. f. parte a electronicii care face apel la temperaturi foarte joase. (< fr. cryoélectronique) Vezi definitia »
AURÍCULĂ, auricule, s. f. (Anat.) Pavilionul urechii. [Pr.: a-u-] – Din fr. auricule, lat. auricula. Vezi definitia »
ȘOFÍLĂ, șofile, s. f. (Reg.) Zdreanță, petic. Vezi definitia »
PALMATÚRĂ s. f. malformație congenitală a mâinii constând din reunirea printr-o pieliță a degetelor. (< fr. palmature) Vezi definitia »