Definita cuvantului timin
timín s.n. (înv.) veche monedă turcească, folosită pentru salbe așezate pe frunte.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu timin
VITELÍN, -Ă adj. I. referitor la vitellus. II. s. f. substanță albuminoidă din gălbenușul de ou. (< fr. vitellin) Vezi definitia »
CAPITOLÍN, -Ă, capitolini, -e, adj. Care aparține Capitoliului, privitor la Capitoliu. – Din fr. capitolin, lat. capitolinus. Vezi definitia »
din greaca laur,frunzi de dafin Vezi definitia »
SUPRAÓRDIN s. n. (biol.) diviziune care cuprinde mai multe ordine înrudite. (după fr. super-ordre) Vezi definitia »
MLÉCIN s. m. Plantă erbacee din familia compozitelor, cu tulpina păroasă și cu flori albastre (Mulgedium alpinum). – Cf. sl. mlĕačĩnŭ „cu lapte”. Vezi definitia »