HRÚBĂ, hrube, s. f. Încăpere sau galerie subterană care servește la depozitarea produselor (alimentare). ♦ Cavitate subterană (zidită și boltită) care servește ca loc de trecere. ♦ Un fel de casă primitivă cu acoperișul de pământ; bordei îngropat. – Din ucr. hruba. Vezi definitia »

păpușoáică, păpușoáice, s.f. (reg.) 1. păpușă mare, păpușoaie. 2. plantă erbacee din familia gramineelor cu spiculețe roșcate; costrei. Vezi definitia »

plotogăreálă, plotogăréli, s.f. (reg.) afacere măruntă ocazională; cârpeală. Vezi definitia »

a se da în stambă expr. v. a-și da în petic. Vezi definitia »

AMIÁNTĂ s. f. / amiánt s. n. silicat natural hidratat de calciu și magneziu, cu contextură fibroasă, filtrantă și ignifugă. (< fr. amiante) Vezi definitia »