PICÚȘ, picușuri, s. n. I. (Pop.) 1. Piculeț. ♦ (Fam.) Băutură alcoolică (în cantitate mică). 2. Masă lichidă sau solidificată formată prin picurarea unui lichid sau prin curgerea, picătură cu picătură, a unei materii topite. II. (Fam.) Câștig mic și întâmplător (de obicei ilicit). – Pic¹ + suf. -uș. Vezi definitia »

CAȘ, (1) cașuri, s. n. (cași, s. m.) 1. Produs alimentar preparat din lapte închegat și stors de zer. 2. Substanță lipicioasă care se formează în colțurile ciocului la puii de păsări. ◊ Expr. (Ir.) E cu caș(ul) la gură sau Încă nu i-a picat cașul de la gură, se spune despre un tânăr nepriceput, lipsit de experiență (dar cu pretenții). – Lat. caseus. Vezi definitia »

CĂPÚȘ s. n. (Înv.) Cobuz. – Et. nec. Vezi definitia »

CĂVĂLÁȘ, căvălașe, s. n. (Pop.) Diminutiv al lui caval¹. – Caval¹ + suf. -aș. Vezi definitia »

ÎNTÂLNÍȘ, întâlnișuri, s. n. (Pop.; în expr.) Bun întâlnișul! formulă de salut adresată cuiva pe care îl întâlnești în drum. – Întâlni + suf. -iș. Vezi definitia »