COBALTOTERAPÍE s. f. tratament al tumorilor maligne cu izotopi radioactivi de cobalt. (< fr. cobaltothérapie) Vezi definitia »

DEFLAGRÁȚIE s.f. (Rar) Ardere vie însoțită de explozie și de degajare de căldură. ♦ Ardere cu explozie în care reacția se propagă cu viteze mici. [Gen. -iei, var. deflagrațiune s.f. / cf. fr. déflagration, lat. deflagratio]. Vezi definitia »

INTERCÉPȚIE s.f. (Rar) Interceptare. ♦ (Sport) Intervenție neașteptată a unui jucător. ♦ Atacare, prin avioane de vânătoare speciale sau prin proiectile teleghidate cu propulsie automată, a aparatelor inamice. [Gen. -iei. / cf. fr. interception, lat. interceptio]. Vezi definitia »

ACONDROPLAZÍE s. f. anomalie congenitală a scheletului, prin oprirea creșterii oaselor membrelor. (< fr. achondroplasie) Vezi definitia »

MÍE, mii, num. card., s. f. I. Numărul care în numărătoare are locul între 999 și 1001. 1. (Cu valoare adjectivală) O mie de ani. ◊ (La pl.; adesea prin exagerare, indică un număr foarte mare, nedeterminat) Mii de glasuri. 2. (Cu valoare substantivală) Unde merge mia, meargă și suta. ◊ Loc. adv. Cu miile (sau cu mia) = în număr foarte mare, cu duiumul. ◊ Expr. Mii și sute sau mii și mii = extrem de mulți. A avea o mie și o sută pe cap = a avea foarte multă treabă sau griji, nevoi etc. 3. (Intră în componența numeralelor adverbiale) De o mie de ori pe zi. II. S. f. Numărul abstract egal cu o mie (I). ♦ Bancnotă a cărei valoare este de o mie (I 1) de lei; miar. – Lat. milia (pl. lui mille). Vezi definitia »