AUTOFRIGORÍFICĂ, autofrigorifice, s. f. Automobil care are caroseria sau semiremorca special amenajată, prevăzută cu izolație termică a pereților și cu un agregat frigorific, fiind folosit pentru transportul mărfurilor perisabile, pe distanțe lungi. (din pref. auto- + frigorific(ă)) Vezi definitia »

COMPLIÁNȚĂ s. f. 1. mărime care indică gradul de elasticitate al unui sistem mecanic. 2. (med.) variație a volumului pulmonar datorată schimbării de presiune. 3. acord, supunere, ascultare, conformare comportamentală. ◊ adeziune a bolnavului la mijloacele terapeutice necesare ameliorării stării sale de sănătate. (< fr. compliance) Vezi definitia »

HETEROAUXÍNĂ, heteroauxine, s. f. Hormon vegetal de creștere, care se găsește în drojdii, porumb etc. [Pr.: -ro-a-u-] – Din fr. hétéroauxine. Vezi definitia »

ARHEOCULTÚRĂ s. f. cultură a unei societăți arhaice. ◊ sinteză a arheotipurilor sau modelelor primare ale culturii din perioada antropogenezei până în perioada diferitelor etnogeneze. (< arheo- + -cultură²) Vezi definitia »

díjmă (díjme), s. f. – Dare care reprezintă a zecea parte din produse. Sl. dižma, din. lat. decima (Cihac, II, 96; Tiktin), cf. sb., cr., ceh. dežma, mag. dészma (după Tagliavini, Omagiu R. Ortiz, Bucarest 1929, p. 172, rom. ar proveni din mag.). – Der. dijmar, s. m. (înv., strîngător de dijmă); dijmărit, s. n. (dijmă pe stupi și porci; în 1766 era generalizat la 4 parale pe bucată); dijmui, vb. (a primi dijmă; a decima, a pricinui pierderi mari sau morți); dijmuitor, s. m. (persoană care profită de pierderile celorlalți). Vezi definitia »