ETÉNĂ, etene s. f. Hidrocarbură nesaturată cu o dublă legătură în moleculă, gazoasă, inflamabilă, obținută din gazele de cocserie, gazele de cracare și prin descompunerea termică a etanului și a propanului, constituind o materie primă importantă pentru producerea polietilenei, a alcoolului etilic, a cauciucului sintetic etc.; etilenă. – Din fr. éthène. Vezi definitia »

storcătúră, storcătúri, s.f. (înv.) efort în vederea defecării (eliminării excrementelor). Vezi definitia »

INDANTRÓNĂ s. f. v. indantren. Vezi definitia »

BIBLISTICĂ s. f. studiul Bibliei. (< germ. Biblistik) Vezi definitia »

MĂMUCÚȚĂ, mămucuțe, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui mămucă. – Mămucă + -uță. Vezi definitia »