BIOGENÉTIC, -Ă I. adj. referitor la biogenetică. II. s. f. studiul apariției și evoluției vieții; biogenie. (< fr. biogénétique) Vezi definitia »

GEOCHÍMIC, -Ă adj. Referitor la geochimie. [Pron. ge-o-. / < fr. géochimique]. Vezi definitia »

TRAUMÁTIC, -Ă adj. Referitor la traumatism; de natura traumatismului. // (Și în forma traumat-, traumato-) Element prim și secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) traumatism”, „(referitor la) Vezi definitia »

HIPNAGÓGIC, -Ă, hipnagogici, -ce, adj. Referitor la stările care conduc la somn, care sunt intermediare între veghe și somn. – Din fr. hypnagogique. Vezi definitia »

BUTÍLIC, -Ă adj. (despre alcooli, esteri, compuși) cu un radical butil. (< fr. butylique) Vezi definitia »