Definita cuvantului trulă
trúlă s.f. (reg.) persoană grosolană, prost îmbrăcată, neîngrijită; zăpăcită, țicnită.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu trulă
stérnă (-ne), s. f. – Cisternă, tanc. It. cisterna, prin intermediul ngr. στέρνα (Tiktin). Sec. XVII, înv. Vezi definitia »
papleacă s. f. sg. bărbat prost și molâu. Vezi definitia »
dugheánă (dughéne), s. f. – Prăvălie. – Mr. duchiane, megl. duchian. Tc. dükkan (Roesler 591; Șeineanu, II, 162; Lokotsch 542; Ronzevalle 91; Iordan, Dift., 80), cf. alb. dukian, bg. diugen, sb. dućan, mag. dogány, cf. it. dogana. – Der. dughengiu, s. m. (băcan, negustor), din tc. dükkanci. Vezi definitia »
gúzlă s. f. instrument muzical popular monocord, un fel de vioară, la unele popoare dalmatice. (din fr., it. guzla) Vezi definitia »
PĂPÍCĂ s. f. (Mai ales în limbajul copiilor) Diminutiv al lui papă1; p. ext. (fam.) hrană. – Papă1 + suf. -ică. Vezi definitia »