răgăduí (răgăduiésc, răgăduít), vb. – (Olt.) A prinde, a apuca. Mag. ragadni (Drăganu, Dacor., III, 723; Candrea). Vezi definitia »

ȘPĂLTUÍ, șpăltuiesc, vb. IV. Tranz. A despica în grosime pieile de tăbăcărie, în cursul procesului de prelucrare. – Din germ. spalten. Vezi definitia »

HAIHÚI, -IE, haihui, adj. (Adesea substantivat) Zăpăcit, năuc, zănatic. ♦ (Adverbial; determinând verbe ca „a umbla”, „a porni” etc.) Fără rost, fără țintă, fără grijă, razna. – Din tc. hayhay. Vezi definitia »

NETÉZULUI v. NETEZ. (Pop.; în expr.) A se da netezului = a se lăsa învins. – Postverbal al lui netezi. [DLRM] Vezi definitia »

a da de fundul sacului expr. a termina resursele. Vezi definitia »