Definita cuvantului rejudecare
REJUDECÁRE s.f. Acțiunea de a rejudeca. [< rejudeca].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu rejudecare
RACORDÁRE, racordări, s. f. Acțiunea de a racorda și rezultatul ei. ♦ (Concr.) Porțiune din suprafața unei țevi, a unui tub etc. prin care se face trecerea între două zone cu secțiuni diferite. ♦ Locul de legătură a două elemente ale unui sistem tehnic. ♦ Realizarea unei legături între două porțiuni ale unui drum sau ale unei căi ferate prin introducerea între ele ale unui tronson de traseu cu axa curbă. – V. racorda. Vezi definitia »
ACCEPTÁRE s.f. Acțiunea de a accepta și rezultatul ei; primire, consimțire. ♦ (Cont.) Consimțământul întreprinderii cumpărătoare pentru achitarea unei cereri de plată emise de întreprinderea furnizoare; ordinul dat băncii pentru achitarea documentului de plată acceptat. [< accepta]. Vezi definitia »
TELESCOPÁRE, telescopări, s. f. 1. Acțiunea de a telescopa și rezultatul ei. 2. (Auto) Ciocnire violentă, în lanț, a mai multor vehicule care circulă cu viteze mari și distanțe mici între ele, inadecvat condițiilor meteo și de drum. – Cf. fr. téléscopage. Vezi definitia »
ELEVÁRE s.f. (Rar) Elevație. [< eleva]. Vezi definitia »
ABÁTERE, abateri, s. f. 1. Acțiunea de a (se) abate2 și rezultatul ei. ◊ Expr. Abatere de la regulă = excepție. ♦ Încălcare a unei dispoziții cu caracter administrativ sau disciplinar. 2. Diferența dintre valoarea efectivă sau valoarea-limită admisă a unei mărimi și valoarea ei nominală. ♦ (Tehn.) Diferența dintre valoarea reală și cea proiectată a unei piese. – V. abate2. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z