ÎNMUIÁ, înmói, vb. I. 1. Tranz. A băga, a introduce într-un lichid, a muia. ◊ Refl. Rufele s-au înmuiat. ♦ A uda, a umezi. ♦ Fig. (Rar) A împodobi cu cusături, cu broderii de mătase, de fir (aurit) etc. 2. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni mai moale, prin încălzire sau prin subțiere cu un lichid. ◊ Expr. A (i se) înmuia (cuiva) inima = a (se) înduioșa. ♦ Fig. A (se) potoli, a (se) calma; a (se) liniști. ♦ Refl. (Despre ger, despre vreme) A fi mai blând; a se domoli, a se potoli. 3. Tranz. și refl. Fig. A face să fie sau a deveni mai blând; a (se) îmblânzi. – În + muia. Vezi definitia »

RAMBLEIÁ vb. I. tr. A face un rambleu pentru o șosea, o cale ferată etc. ♦ A umple cu rambleu golurile rămase într-o mină în urma exploatării. [Pron. -ble-ia., p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. remblayer]. Vezi definitia »

Organizatia Natiunilor Unite Vezi definitia »

ASFIXIÁ vb. tr., refl. a (se) înăbuși, a (se) sufoca. (< fr. asphyxier) Vezi definitia »

ia conj. (reg., înv.) sau ... sau, ori ... ori. Vezi definitia »