SABRETÁȘ s. n. mic săculeț plat de piele care se purta odinioară la centiron, lângă sabie, la unele uniforme de cavalerie. (< fr. sabretache) Vezi definitia »

MEGIÉȘ, -Ă, megieși, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (În evul mediu, în Moldova și în Țara Românească) Țăran liber, stăpân de pământ. ◊ (Adjectival) Țăran megieș. 2. S. m. și f., adj. (Pop.) Vecin. [Pr.: -gi-eș] – Din scr. medjaš, magh. megyés. Vezi definitia »

DĂSCĂLÁȘ, dăscălași, s. m. (Peior.) Diminutiv al lui dascăl; dăscălici. – Dascăl + suf. -aș. Vezi definitia »

potláș s.n. (înv. și reg.) adaos, completare (făcută de cineva). Vezi definitia »

măgláș, măgláși, s.m. (reg.) tăietor de drobi de sare; șalgău. Vezi definitia »