Definita cuvantului rentă
RÉNTĂ s.f. 1. (Ist.) Plată (în muncă, în produse sau în bani) la care era obligat iobagul față de stăpânul său. 2. (Ec.) Venit pe care îl aduce cu regularitate un bun imobiliar și care nu este legat de o activitate productivă a proprietarului acestora; dobândă a unei obligații emise de stat. ♦ Rentă viageră = rentă anuală care încetează la moartea beneficiarului. [< fr. rente].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu rentă
DEZOLÚRĂ s.f. Smulgere a tălpii sau a cutiei cornoase a copitei la animale. [< fr. dessolure]. Vezi definitia »
GARSONIÉRĂ s.f. Locuință compusă de obicei dintr-o cameră și o mică bucătărie. [Pron. -ni-e-. / < fr. garçonnière, cf. fr. garçon – băiat]. Vezi definitia »
hreápcă (hrépce), s. f. – 1. Greblă mică ce se aplică la coasă. – 2. Vreascuri. – 3. Pădure tînără. Sl., cf. ceh. hrabka „întărire” (Tiktin), rut. hrabki „greblă” (JB, XIX, 87; DAR). La celelalte sensuri pare a se fi produs o confuzie cu hreasc, var. de la vreasc. – Der. hrepcui, vb. (a cosi cu hreapca pusă). Vezi definitia »
PARACISTÍTĂ s. f. inflamație a țesutului conjunctiv din jurul vezicii urinare. (< fr. paracystite) Vezi definitia »
PIELCÍCĂ, -EÁ s. f. v. pielicică. Vezi definitia »