EVIRÁȚIE s. f. 1. evirare (1). 2. impotență precoce; emasculare. (< fr. eviration) Vezi definitia »

IRIZÁȚIE s. f. ansamblu de culori și nuanțe variabile pe care le reflectă unele cristale prin interferență; descompunerea luminii albe prin difracție, dispersie sau interferență; iridescență. (< fr. irisation) Vezi definitia »

ORTOGRAFÍE, ortografii, s. f. Ansamblu de reguli care stabilesc scrierea corectă a unei limbi; aplicarea practică a acestor reguli. – Din lat. orthographia. Vezi definitia »

RINORAGÍE s. f. hemoragie nazală. (< fr. rhinorragie) Vezi definitia »

MITOCĂNÍE, mitocănii, s. f. Atitudine, comportare, afirmație etc. de mitocan; mojicie, grosolănie, bădărănie, vulgaritate. – Mitocan + suf. -ie. Vezi definitia »