EXENTERÁȚIE s. f. ieșire a intestinelor din cavitatea peritoneală. ◊ ablațiune a intestinelor în abator. (< fr. exentération) Vezi definitia »

ALBITORÍE, albitorii, s. f. Secție într-o întreprindere textilă în care se albesc produsele prin distrugerea pigmenților naturali ai fibrelor. – Albitor + suf. -ie. Vezi definitia »

ACROGAMÍE s. f. fecundație la angiosperme cu tubul polinic pătruns în sacul embrionar; șalazogamie. (< fr. acrogamie) Vezi definitia »

ORTOFONÍE s.f. Pronunțare considerată normală sau corectă a unui fonem sau a unui grup de foneme. [Gen. -iei. / < fr. orthophonie, cf. gr. orthos – drept, phone – sunet]. Vezi definitia »

CHERATECTOMÍE s. f. excizie chirurgicală a unei porțiuni a corneei. (< fr. kératectomie) Vezi definitia »