Definita cuvantului reproș
REPRÓȘ s.n. Învinuire; mustrare, imputare. [Pl. -șuri. / < fr. réproche].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu reproș
FÂȘ1 interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită zgomotul produs de mișcarea frunzelor, a hârtiei etc. – Onomatopee. Vezi definitia »
cólteș s.n. (reg.) retezătură dintr-un butuc; dub, butuc, trunchi, boc, zaban, bodrog. Vezi definitia »
SITĂRÚȘ, sităruși, s. m. Diminutiv al lui sitar1. – Sitar1 + suf. -uș. Vezi definitia »
MESTECĂNÁȘ, mestecănași, s. m. 1. Diminutiv al lui mesteacăn. 2. (Bot.) Mesteacăn pufos. – Mesteacăn + suf. -aș. Vezi definitia »
ȚINTÁȘ, țintași, s. m. Persoană care țintește și trage (bine) cu arcul sau cu pușca; ochitor, trăgător, trăgaci. – Țintă + suf. -aș. Vezi definitia »