FUNDÁL, fundale, s. n. 1. (În artele plastice) Fond al unui tablou sau al unui panou sculptat, din care se detașează elementele principale ale compoziției. 2. Vast element arhitectonic sau natural care constituie fondul perspectivei frontale a unei construcții. ♦ Pânză, decor care acoperă fundul unei scene de teatru, în direcția opusă sălii. [Pl. și: fundaluri. – Var.: fondál s. n.] – Din it. fondale (după fund¹). Vezi definitia »

FILIÁL, -Ă adj. (ca) de fiu. (< fr. filial) Vezi definitia »

SECVENȚIÁL, -Ă, secvențiali, -e, adj. Referitor la secvență, care se împarte în secvențe. [Pr.: -ți-al] – Din fr. séquentiel. Vezi definitia »

PREJUDICIÁL, -Ă adj. (jur.; despre o cauză, o pricină) care trebuie judecat în primul rând. (< fr. préjudiciel) Vezi definitia »

ENCEFÁL¹ s. n. totalitatea centrilor nervoși centrali care se găsesc în cutia craniană; creier. (< fr. encéphale) Vezi definitia »