PONTÁ vb. I. intr. 1. A marca în vederea plății prezența la locul de muncă a muncitorilor din întreprinderi. 2. A miza la jocurile de noroc. [< fr. ponter, pointer]. Vezi definitia »

PORTRETÁ, portretez, vb. I. Tranz. (Înv.) A face cuiva un portret (1). – Din portret (după fr. portraiturer). Vezi definitia »

agiotá (a ~) (-gio-) vb., ind. prez. 3 agioteáză Vezi definitia »

AMANÍTA s. f. specie de ciuperci, din familia agaricaceelor, comestibile, dar și otrăvitoare, care cresc vara și toamna prin păduri. (< fr. amanite) Vezi definitia »

căpătá (cápăt, căpătát), vb. – 1. A obține, a căpăta. – 2. A primi de pomană. – 3. (Trans. de Vest). A culege, a recolta. Lat. *capĭtāre, de la cāput „capital” (Pușcariu 973; Candrea-Dens., 241; REW 1635; Philippide, II, 635); cf. alb. kapëtoń, it. capitare „a ajunge” și der. romanici de la *accapĭtāre (prov. acaptar „a-și spori capitalul”, fr. achever „a termina”, v. sp. acabdar). Totuși, DAR are îndoieli în legătură cu această der., întemeindu-se pe faptul că acest cuvînt nu apare în texte vechi. Criteriul său nu pare decisiv. Pe de altă parte, cuvîntul este cu siguranță pop., și nu are nimic a face cu mag. kapni „a obține” (cf. rom. căpui), propus de DAR. După ipoteza abandonată a lui Crețu 309, ar fi reprezentant al lat. captāre. Cf. scăpăta. Vezi definitia »