CALPÁC, calpace, s. n. (Înv.) Căciulă mare sferică sau cilindrică, de piele neagră, tivită cu blană scumpă, pe care o purtau domnul și boierii mari (mai târziu și negustorii străini). ♦ Căciulă purtată la unele uniforme militare. – Din tc. kalpak. Vezi definitia »

SANDARÁC s. n. Rășină naturală extrasă dintr-o specie de tuia, folosită la prepararea lacurilor și a vopselelor, a unor chituri pentru sticlă și porțelan etc. – Din fr. sandaraque, lat. sandaraca. Vezi definitia »

TRICTRÁC, trictracuri, s. n. (Ieșit din uz) Jocul de table. – Din fr. trictrac. Vezi definitia »

OPÁC, -Ă adj. 1. lipsit de transparență, prin care nu străbate lumina. ◊ dens, de nepătruns. ◊ lipsit de strălucire, întunecat, înnorat, întunecos. 2. (fig.) lipsit de inteligență; mărginit, obtuz. (< fr. opaque, lat. opacus) Vezi definitia »

NOVÁC, novaci, s. m. Nume dat în mitologia populară unui personaj închipuit ca un om puternic și voinic. – Din n. pr. Novac. Vezi definitia »