Definita cuvantului restanțier
RESTANȚIÉR, -Ă adj. (adesea s.) Rămas în urmă, în restanță (cu o lucrare, cu o plată, cu un examen etc.). [Pron. -ți-er. / < restanță + -ier].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu restanțier
MAROCHINÉR s.m. Lucrător calificat în marochinărie. [Pl. -ri, var. marochinier s.m. / cf. fr. maroquinier]. Vezi definitia »
DRĂNICÉR, drăniceri, s. m. Meșteșugar care face dranițe sau acoperă casele cu draniță. – Draniță + suf. -er. Vezi definitia »
preaméșter, preaméșteri, s.m. (înv.) șef al meșterilor. Vezi definitia »
GÚLER, gulere, s. n. 1. Parte a unor obiecte de îmbrăcăminte care acoperă de jur împrejur gâtul sau cu care se termină o haină la gât. ◊ Expr. A lua (sau a apuca) (pe cineva) de guler = a) a prinde, a duce etc. (pe cineva) cu forța; b) a cere cuiva socoteală pentru cele făcute. ♦ Fâșie de pânză, de obicei scrobită, care se pune în jurul gâtului (la bărbați), prinzându-se (cu butoni, nasturi) de cămașă. 2. Spumă care se formează la gura paharului de bere. 3. Porțiune dintr-o piesă cilindrică, conică etc. cu diametrul mai mare decât restul piesei. – Din magh. gallér. Vezi definitia »
HIPER- Element prim de compunere savantă însemnând „peste”, „deasupra”, „în exces”. [Var. iper-. / < fr. hyper-, cf. gr. hyper]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z