fráier (fráieri), s. m. – 1. (Arg.) Om prost, care este furat sau de la care se obține vreun avantaj. – 2. (Arg.) Ins, tip. Germ. Freier „pretendent, logodnic” (Graur, GS, VI, 335), cf. pol. frajerz „logodnic” (Graur, BL, IV, 82), ceh. frajer (Berneker 283), cr. frajar. Semantismul pare să se explice prin ideea că logodnicul este întotdeauna tras pe sfoară. După Vasiliu, GS, VII, 114, din germ. Freiherr „domn”. Der. fraieri, vb. (a înșela, a trage pe sfoară, a escroca); fraiereală, s. f. (escrocherie; lenevie); fraierește, adv. (ca pungașii). Vezi definitia »

AUSTÉR, -Ă, austeri, -e, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Sobru, aspru, sever. [Pr.: a-us-] – Fr. austère (lat. lit. austerus). Vezi definitia »

PSEUDOPERIPTÉR s.n. Templu antic cu portic numai la fațada principală, restul fațadelor având coloane de angajare. [< fr. pseudopériptère]. Vezi definitia »

inger Vezi definitia »

SPIRIFÉR s.m. (Pal.) Brahiopod articulat cu cochilia alungită transversal din era primară. [< fr. spirifer]. Vezi definitia »