Definita cuvantului restricție
RESTRÍCȚIE s.f. Măsură de restrângere, de limitare a unui drept, a unei libertăți etc. ♦ Fără restricție = fără rezerve, pe deplin. [Gen. -iei, var. restricțiune s.f. / cf. fr. restriction, lat. restrictio].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu restricție
INSTRUMENTÁȚIE s.f. 1. Etapă în procesul de creație a unei piese muzicale pentru orchestră, în care autorul repartizează ceea ce revine fiecărui instrument în parte. ♦ Ramură a muzicii care se ocupă de descrierea particularităților fiecărui instrument. 2. Extragere a unei unelte sau a unei piese rămase din întâmplare într-un puț de petrol. [Gen. -iei. / cf. fr. instrumentation]. Vezi definitia »
PORTSÁBIE s.f. Piesă de piele, de metal sau de mătase care se atașează la centură pentru a atârna sabia de ea. [Pl. -săbii, gen. -iei. / < port- + sabie, după fr. porte-épée]. Vezi definitia »
FATRASÍE s.f. (Lit.) Mică compoziție poetică medievală, alcătuită din dictoane, proverbe etc. [Gen. -iei. / < fr. fatrasie]. Vezi definitia »
BRODERÍE s. f. 1. artă a decorării unei țesături cu motive ornamentale cusute în relief cu fire din diferite materiale; compoziția ornamentală însăși. ◊ (p. ext.) ornamentație fină. 2. (muz.) ornament melodic realizat prin alternarea unei note dintr-un acord cu cea superioară sau inferioară, depărtată cu un (semi)ton. (< fr. broderie) Vezi definitia »
evsevíe s. f. – Pietate. Ngr. εὐσεβεία. Sec. XVII, înv. (Murnu 24). – Der. evsevios, adj. (pios). Vezi definitia »