RABÍNIC, -Ă, rabinici, -ce, adj. De rabin. – Din germ. rabinisch, fr. rabbinique. Vezi definitia »

TEXTOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la textologie. [Cf. rus. tekstologiceskii]. Vezi definitia »

DIASTEMÁTIC, -Ă adj. 1. notație ~ă = sistem de notație muzicală simplă, fără indicații asupra duratei sunetelor. 2. glandă ~ă = glandă interstițială a testiculului; insuficiență ~ă = insuficiență a acestei glande. (< fr. diastématique) Vezi definitia »

EURÍSTIC, -Ă I. adj. referitor la euristică. ◊ (despre procedee metodologice) care, prin întrebări, duce la descoperirea unor adevăruri noi. II. s. f. metodă de studiu și de cercetare prin descoperire; arta de a duce o dispută în scopul de a descoperi adevărul. (< fr. euristique) Vezi definitia »

pomelnic, pomelnice s. n. 1. (intl.) cazier judiciar; antecedente penale. 2. înșiruire plictisitoare de vorbe, fapte etc. Vezi definitia »