múlge (múlg, múls), vb. – 1. A stoarce laptele din uger. – 2. A tapa de bani. – Mr. mulgu, mulșu, muldzire, megl. mulg, mulziri. Lat. mŭlgĕre, forma populară în loc de mŭngĕre (Densusianu, Hlr., I, 147; Pușcariu 1112; Candrea-Dens., 1164; REW 5729), cf. it. mungere, v. fr. moudre, prov. molzer, cat. muñyir, astur. muñir, gal. moger, port. mungir. – Cf. smulge. Der. mulgare, s. f. (oaie cu lapte); mulzare, s. f. (oaie cu lapte), prin încrucișare cu mînzare; mulgaș, s. m. (mulgător); mulgătoare, s. f. (oaie sau vacă cu lapte); mulgător, s. m. (cel care mulge); mulgecapre, s. f. (lipitoare, Caprimulgus europaeus); muls, s. n. (mulgere); mulsoare, s. f. (acțiunea de a mulge), cu suf. -oare, cf. unsoare; mulsură, s. f. (muls), cu suf. -ură, cf. strînsură (după Pușcariu 1113; Candrea-Dens., 1166 și REW 5737, direct din lat. mŭlsūra, cf. Rosetti, II, 159). Vezi definitia »

PARCÚRGE, parcúrg, vb. III. Tranz. 1. (Adesea fig.) A străbate un drum sau o distanță (de la un capăt la altul); a se deplasa, a merge (până la capăt). 2. A trece cu privirea sau cu ochii peste ceva, a se uita în treacăt la ceva. ♦ Spec. A citi ceva în grabă și superficial, a răsfoi o carte, un ziar etc.; p. gener. a citi. 3. A trăi, a petrece un interval de timp într-un anumit loc sau fel. [Var.: (înv.) parcurá vb. I] – Din fr. parcourir (după curge). Vezi definitia »

frînge (frấng, frấnt), vb. – 1. A sparge. – 2. A rupe, a fractura. – 3. A înfrînge, a învinge. – Mr. frîngu, fredzu (sau frîmșu), frîmtu, frîndzire; megl. frǫng, frǫns, frǫnt. Lat. frangĕre (Pușcariu 652; Candrea-Dens., 647; REW 3482; DAR), cf. it. frangere, prov. franher, v. fr. freindre, v. sp. frangir, port. franger. Der. frîngăcios, adj. (care se frînge ușor); frîngător, adj. (care se rupe); frîngătoare, s. f. (Trans., meliță); frînt, adj. (obosit, sleit de puteri); frîntură, s. f. (ruptură, rupere; fractură; deschidere; boală, beteșug; pop., sifilis; fragment, bucată; înv., teren necultivat), din port. frînt cu suf. -ură, cf. săritură, căutătură, scurtătură (după Candrea-Dens., 648, REW 3468a și DAR, din lat. fractūra, cu adaptarea ulterioară la frînt); frînturi, vb. (Banat, a frămînta aluatul), al cărui semantism pare să contrazică tot ce s-a spus în legătură cu frămînta; frîntoare, s. f. (chin, necaz); frînghiu, s. n. (Munt., echer reglabil), pare rezultat dintr-o încrucișare cu frînghie; înfrînge, vb. (a rupe, a încălca, a viola; a învinge, a distruge; refl., înv., a ceda, a se umili), cu pref. factitiv în- (sau, după Pușcariu 844; Candrea-Dens., 649; REW 4412; Pușcariu, Lr., 18 și DAR, din lat. pop. *infrangĕre, în loc de infringĕre, ipoteză care nu este necesară); înfrîntură, s. f. (blenoragie); răsfrînge, vb. (a sufleca; a reflecta), cu pref. răs-. Cf. cufrînge. Frîngurele, s. f. pl. (fragment), cuvînt literar, pe care nu îl găsim menționat în dicționare (se folosește ca titlu de maxime răzlețe sau de citate de mică întindere), pare a fi o creație modernă, capricioasă și fără autoritate; nu știm dacă Vlahuță este cel care a folosit-o pentru prima dată (Giuglea, LL, I, 164, o pune greșit în legătură cu prov. refranh). Vezi definitia »

HÉLGE, helgi, s. f. (Zool.; reg.) Hermină. ◊ Expr. Alb ca (sau cum e) helgea = foarte alb. – Din magh. hölgy „doamnă”. Vezi definitia »

Vintage Un stil pentru nostalgicele modei. Regasesti in el vesminte din perioada belle epoque, din anii nebuni sau furtunosi ai rock'n roll-ului. Piese vechi de vestimentatie, care au fost pastrate in dulapuri sau lazi de zestre, rezistand cu brio in fata trecerii timpului. Probabil, ne amintim cu totii de fabuloasa rochie de catifea purtata de Julia Roberts la ceremonia Oscarurilor de acum cativa ani. Dar oare se stie ca respectiva rochie, creata de Valentino in anii '80, este vintage? Actrita isi permite cu siguranta si creatii mai recente, dar, stilul transcende curentele efemere ale modei. Prin definitie, hainele la moda din anii '20 pana in '70 apartin stilului vintage. Dar, prin extensie, se considera „vintage” orice obiect de vestimentatie care s-a purtat in trecut – « perioada de gratie » pana la consacrare fiind de cel putin 20 de ani. Valoroase nu sunt doar lucrurile foarte vechi, rare, care s-au pastrat intacte, dar si cele care reflecta tendintele actuale. De exemplu, saharienele din anii '70 sunt perfecte pentru a ilustra stilul safari, una dintre tendintele sezonului de primavara-vara 2002. Iar trench-urile de prin anii '50-'70 defileaza si astazi pe podiumurile de moda. in orice magazin. Exista, insa, si lucruri vechi, de colectie, cum ar fi cele de la inceputul secolului al XX-lea sau dantelele lucrate de mana, care pot costa o avere. La noi nu exista decat incercari timide de a deschide magazine de haine vintage, asa ca garderoba rudelor mai in varsta constituie o sursa de comori ce, parca, abia asteapta sa fie scoase la lumina. Arborand stilul vintage, nu trebuie sa ne mai temem ca vom intalni acelasi haine la alte cateva zeci de femei pe strada si, totodata, reusim sa ne innobilam garderoba. Un sal de dantela aduce un aer retro plin de eleganta unei simple rochii negre. Pot fi combinate o pereche de bluejeans cu o bluza de dantela sau cu un set bluza si jacheta din tricot fin. Iar fustele lungi, ample, purtate prin anii '80 tocmai au revenit in moda. Cat despre perioada hippie.….s-a instaurat domnia florilor aproape peste tot. Daca ni se pare ciudat sa purtam haine vechi, ar trebui sa ne amintim de piesele „antice” pe care toate le-am admirat la cunostintele noastre. De asemenea, hainele vintage sunt lucrate extrem de ingrijit, spre deosebire de cele de masa. Sa ne gandim doar ca moda contemporana a fost inundata de polyester si alte fibre sintetice, iar hainele din materiale naturale sunt foarte scumpe. In schimb, bluza de matase a bunicii nu ne costa nimic, ba dimpotriva, vom fi trendy ! Accesoriile se pot incadra si ele in stilul vintage. Bijuteriile „art nouveau” sau siragurile de perle, celebre in anii '20 (dar si in 2007), incanta pe oricine. Iar posetele cu cadru metalic, elegante si rafinate, sunt in permanenta en vogue....Definitia apartine doamnei Doina Butnar Vezi definitia »