Definita cuvantului rețetar
REȚETÁR s.n. 1. Listă prin care se stabilesc, pe baza unor rețete, componentele unor mâncăruri, dulciuri etc. 2. (Mar.) Normativ conținând un ansamblu de alimente și rațiile alocate echipajului unei nave comerciale. 3. Bloc cu formulare pentru rețete (1). // s.m. Cel care execută rețetele într-o farmacie. [< rețetă + -ar, cf. it. recettario, germ. Receptar].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu rețetar
TEGUMENTÁR, -Ă, tegumentari, -e, adj. Care ține de tegument, privitor la tegument. – Din fr. tégumentaire. Vezi definitia »
KÁLA-AZÁR subst. Boală gravă, endemică în regiunile tropicale, provocată de un parazit care se localizează și se multiplică în celulele endoteliale din splină și din ficat. [Pr.: -la-a-] – Din fr. kala-azar. Vezi definitia »
SPECULÁR, -Ă adj. 1. (min.) care răsfrânge lumina. 2. referitor la oglindă; care pare văzut într-o lumină. ♦ (psihiatr.) halucinație ~ă = halucinație în care bolnavul se vede el însuși în fața lui. (< fr. spéculaire) Vezi definitia »
MOLÁR adj.m. Dinte molar (și s.m.) = dinte mare, lat, cu care se macină alimentele; măsea. [Cf. fr. molaire, lat. (dens) molaris]. Vezi definitia »
MONONUCLEÁR, -Ă adj., s. f. (leucocită) cu un singur nucleu. (< fr. mononucléaire) Vezi definitia »