RIZOÍD, rizoizi, s. m. Organ de fixare și de absorție al unor plante inferioare, constituit din filamente simple sau ramificate cu peretele foarte subțire. – Din fr. rhizoïde. Vezi definitia »

AFTOÍD, -Ă, aftoizi, -de, adj. (Med.) Cu aspect de aftă, ca o aftă. – Din fr. aphtoïde. Vezi definitia »

CARBOÍD, carboide, s. n. (Chim.) Nume dat unor compuși organici din asfalturile naturale, din reziduurile de la cracare etc. – Din fr. carboïdes. Vezi definitia »

TURGÍD, -Ă adj. 1. plin cu un lichid; umflat. 2. bosumflat, supărat. (< fr. turgide, lat. turgidus) Vezi definitia »

APATRÍD, -Ă s.m. și f. Cel care nu are drepturi cetățenești în nici o țară. [< fr. apatride, cf. gr. a – fără, patris, -idos – patrie]. Vezi definitia »