GÚRNĂ s. f. parte curbată a carenei unei nave, care leagă fundul cu pereții verticali. (< engl. gurney) Vezi definitia »

închinătúră s.f. (înv.) închinare. Vezi definitia »

PLÁSTICĂ s.f. 1. Tehnica executării obiectelor (de artă) prin fasonarea, modelarea unei substanțe plastice; tehnica sculpturii. ♦ Totalitatea lucrărilor de artă plastică. 2. Partea din studiul unei opere de artă care se ocupă cu raportul armonios al volumelor și al reliefului. [Gen. -cii. / < fr. plastique, cf. it., lat. plastica, gr. plastike < plassein – a modela]. Vezi definitia »

METHEMOGLOBÍNĂ s. f. pigment sangvin anormal, brun- deschis, datorat oxidării hemoglobinei. (< fr. méthémoglobine) Vezi definitia »

SĂCELEÁNCĂ, săcelénce, s.f. Femeie născută și crescută în orașul Săcele (din județul Brașov). ♦ Locuitoare din orașul Săcele. (săcelean + suf. -că) Vezi definitia »