PĂTÚC, pătucuri, s. n. Pătuț. – Pat¹ + suf. -uc. Vezi definitia »

GUGUȘTIÚC, guguștiuci, s. m. Specie de turturea de culoare cenușie-brună pe spate și pe pântece, cu o dungă neagră pe gât (Streptopelia decaocto). ◊ (Fam.) Epitet dat unei persoane naive, ușor de înșelat. – Din bg. guguštuk. Vezi definitia »

TĂVĂLÚC s. m. v. tăvălug. Vezi definitia »

papúc (papúci), s. m. – Pantof ușor (de casă), cipic. – Mr., megl. păpuță. Tc. papuç, din per. papuš (Eguilaz 328; Roesler 601; Șeineanu, II, 282; Lokotsch 1625), cf. ngr. παπούτσι, fr. babouche, it. babuccia, sp. babucha. Rezultatul normal ar fi *papuci; sing. actual a fost reconstituit după pl. (Byck-Graur, BL, I, 23). – Der. papucar, s. m. (cizmar, producător și vînzător de papuci); papucărie, s. f. (meseria papucarului; atelier și magazin de papuci); papugiu, s. m. (cizmar, potlogar, pișicher), din tc. papuci, nume de servitor care se îngrijea de pantofii lăsați la intrarea într-o casă, de unde evoluția semantică, cf. ngr. παπουτσής; papugerie, s. f. (potlogărie, înșelătorie). Vezi definitia »

nuc (núci), s. m. – Pom fructifer cu fructe rotunde cu coajă tare. – Mr. nuc, nucă, megl. nucă, istr. nuc. Lat. nux, nŭcis (Pușcariu 1197; Candrea-Dens., 1252; REW 6009), cf. it. noce, prov. notz, fr. noix, cat. nou, sp. nuez, port. noz, toate numele fructului. În rom. și la alte nume de arbori, m. a fost asimilat pentru arbore, iar f. pentru fruct, cf. măr, păr, prun, etc. – Der. nucă, s. f. (fructul de nuc); nucar, s. m. (gaiță-de-munte, Nucifraga caryocatactes); nucet, s. n. (mulțime de nuci), cu suf. -et (sau de la nŭcētum după Pușcariu 1198; Candrea-Dens., 1254; REW 5981); nucșoară, s. f. (un condiment asemănător cu nuca, Myristica moschata; plantă, Staphilea pinnata; pasăre, Ruticilla phoenicura). Vezi definitia »