VELÍT s. m. 1. soldat din infanteria ușoară romană, în fruntea legiunilor sau între cohorte și centurii. 2. soldat din armatele napoleoniene cu însărcinări de infaterie ușoară. (< fr. vélite, it. velite) Vezi definitia »

Organit cu rol important in transmiterea sinaptica, situat la exteriorul membranei presinaptice. Vezi definitia »

CRÉMȘNIT s. n. prăjitură din foi de aluat, coapte și pudrate cu zahăr, umplute cu cremă de vanilie. (< germ. Kremschnit) Vezi definitia »

ȘNURUÍT², -Ă, șnuruiți, -te, adj. 1. (Despre registre, dosare etc.) Cu foile prinse (la o margine) cu șnur (1) pentru a nu putea fi sustrase sau înlocuite. 2. (Despre haine) Împodobit cu șnur (1). – V. șnurui. Vezi definitia »

nărujít, -ă, adj. (reg.) mușcat, încolțit sau atacat de câini. Vezi definitia »