CIRCUMSCRÍE, circumscríu, vb. III. Tranz. 1. A delimita o problemă, un lucru etc., a restrânge la un anumit cadru. 2. A trasa un cerc care să treacă prin toate vârfurile unui poligon; a construi un poligon cu toate laturile tangente la un cerc. – Din lat. circumscribere (după scrie). Vezi definitia »

păcinicíe s.f. (înv.) stare de pace, de liniște. Vezi definitia »

ORHIALGÍE s. f. nevralgie testiculară. (< fr. orchialgie) Vezi definitia »

DEDENTÍȚIE s. f. pierdere a dinților (la bătrânețe). (< fr. dédentition) Vezi definitia »

ALGÍE s. f. Durere apărută spontan sau în urma excitării patologice a nervilor senzitivi. – Din fr. algie. Vezi definitia »